La seceriş!

Ce ochi avem când privim în jurul nostru? Ce vedem a fi lângă noi, aproape de bisericile noastre?

Vedem doar instituții, oameni grăbiți, aglomerație şi dezinteres pentru tot ce este sacru sau sfânt?

Domnul Isus a privit tot orizontul dimprejur cu ochi spirituali: recolte gata să fie culese, lucrate şi câştigate.(Luca 10:2)

Cu siguranță suntem în vremuri grele, cu piedici nenumărate în calea oricărui lucru sfânt. Dar de ce să pierdem bogăția recoltelor din jurul nostru? De ce să nu ne rugăm mai mult pentru mântuirea oamenilor din jurul nostru? Ce ne împiedică să postim pentru treziri spirituale? Şi de ce să nu ne rugăm pentru ochi spirituali ca ai Domnului Isus?

Dragi creştini, oriunde vă aflați, la seceriş! HOLDELE SUNT BOGATE!

O biserică ce renunță la dragoste…

●●● O biserică ce renunță la dragoste nu poate înlocui aceasta cu nici o acțiune, atitudine sau dar spiritual. (Ap. 2:1-3)

Exista osteneală în Biserica din Efes. Oameni ce identificau apostolii mincinoşi, creştini ce erau prigoniți pentru Hristos…dar toate acestea nu puteau acoperi lipsa de dragoste.

●●● O biserică ce renunță la dragoste atrage nemulțumirea lui Dumnezeu. (Ap.2:4)

Dumnezeu, care El Însuşi este dragoste, cum ar putea privi cu mulțumire spre copiii Lui lipsiți de iubire?? NU! Putem fi 100% convişi că fără dragoste, suntem în disonanță sigură cu Dumnezeu. (Dar ce am împotriva ta….)vs.4

●●●O biserică ce renunță la dragoste este chemată la pocăință. (Ap.2:5) pocăința menținută este starea aşteptată de Dumnezeu. O pocăință vizată doar pentru săptămâna de evanghelizare din februarie este, probabil, în cel mai fericit caz, ritual..

●●● O biserică ce renunță la dragoste este re-chemată la luptă. (Ap.2:7)

Pomul vieții a fost ascuns dinaintea omului căzut în grădina Eden. Aici, însă, Dumnezeu promite că-l va oferi acest pom acelor creştini ce vor birui. Acelora ce se vor lupta până la sfârşit să facă toate lucrurile cu dragoste şi în dragoste.